Compania Tristan Oil, proprietate a omului de afaceri Anatol Stati a anunţat, vineri 19 februarie că acţionarul a ajuns la o înţelegere privind vânzarea subsidiarelor sale din Kazahstan, Kazpolmunai şi Tolkynneftegas, către Cliffson Company SA.
Ultima este o companie ce reprezintă interesele unui cumpărător din Kazahstan, a cărui identitate nu este deocamdată dezvăluită.
Potrivit unei note informative difuzate de Tristan oil, finalizarea tranzacţiei este programată pentru 30 aprilie 2010, până la îndeplinirea mai multor condiţii din contractul de achiziţie, inclusiv obţinerea aprobările necesare de la autorităţile kazah pentru a efectua vânzarea şi a încheierii unor acorduri cu creditorii.
Mai adăugăm că deja de mai mult de un an şi ceva situaţia din jurul companiilor Kazpolmunai şi Tolkynneftegas controlate de familia Stati este complicată. Ele au fost forţate să diminueze şi chiar să stopeze majoritatea investiţiilor în activităţile din Kazahstan. Totodată autorităţile kazahe au înaintat pretenţii financiare de circa un miliard de dolari faţă de companii, unul dintre manageri a fost chiar condamnat la închisoare, iar restul au fost forțați să fugă din Kazahstan.
În consecinţă anul trecut, companiile controlate de Anatol Stati au fost scoase la vânzare.
Conform unor declaraţii făcute în presă în spatele acţiunilor contra companiilor lui Anatol Stati ar fi stat şi anumite forţe politice şi grupări economice din Moldova
Potrivit rapoartelor Tristan oil, acţionar al Kazpolmunay LLP este compania Ascom din Moldova, iar al Tolkynneftegaz LLP - Terra Raf Trans Traiding Ltd din Gibraltar. Ambele companii sunt controlate de Anatol Stati şi familia sa.
marți, 23 februarie 2010
luni, 15 februarie 2010
Comuniştii propun crearea unui supermonopol
Abia după 8 an de guvernare şi numai după ce au ajuns în opoziţie, comuniştii s-au hotărât să propună restructurarea sectorului termoenergetic.
Astfel PCRM consideră că „unica soluţie corectă şi profesionistă a problemei complexului termoenergetic al ţării este crearea unei întreprinderi unice de producere şi transportare a agentului termic, energiei electrice, apei calde şi reci cu modernizarea ulterioară a infrastructurii de bază”.
Supermonopol din 4 întreprinderi
Potrivit PCRM la prima etapă ar urma „comasarea CET-1, CET-2, Termocom şi Apă-Canal în cadrul unei întreprinderi unice, care va asigura soluţionarea problemei datoriilor istorice şi depăşirea situaţiei cronice de neachitări reciproce”. Aceasta ar semnifica crearea în municipiul Chişinău a unui supermonopol cu un volum de vânzări anuale de peste patru mlrd lei.
Asemenea ideii năstruşnice au figurat şi în trecut. 3-4 ani în urmă la guvern şi preşedinţie s-a discutat despre această problemă, dar comuniştii aşa şi nu s-au putut decide în privinţa creării unui supermonopol în Chişinău. Acum le propun liberalilor să o facă.
În opinia comuniştilor comasarea întreprinderilor respective va permite diminuarea cheltuielilor administrative şi a pierderilor în reţele, creşterea eficienţei în administrarea generală şi coordonarea structurilor, creşterea şi consolidarea activelor etc. E puţin probabil ca pierderile din reţeaua termică să se reducă doar de la simpla comasare a întreprinderilor. Or, ţevile vechi cum au generat pierderi aşa şi vor genera. Cât despre cheltuielile administrative ele şi acum nu depăşesc 3-5% din costuri. Mai mult de 75% din costuri sunt pentru resurse energetice.
Practica internaţională demonstrează că din contra demonopolizarea duce la eficienţă şi la atragerea investiţiilor. În orice caz comasarea celor 4 întreprinderi nu va duce la rezolvarea datoriilor de peste 2,3 mlrd lei faţă de Moldovagaz, pe care le au cele 4 întreprinderi.
Mai mult. O asemenea iniţiativă îi va speria şi pe potenţialii investitori serioşi, căci se vor comasa întreprinderi cu situaţii financiare şi cheltuieli de producţie diferite. De exemplu costul de generare a energiei electrice produse de CET-2 este mai mic cu circa 37% decât la CET-1, iar cel la energia termică – cu 21%.
Totodată se vor crea premise pentru o falimentare rapidă a tot ce a mai rămas din sectorul energetic autohton şi la trecerea acestuia sub controlul Moldovagaz şi implicit a Gazprom-ului, iar statului îi va fi mai dificil să-l controleze şi cu atât mai mult consumatorilor, care ar putea fi prima jertfă a supermonopolului.
Curios este că 5 ani în urmă Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică a propus conducerii statului comasarea celor două reţele electrice de distribuţie din proprietatea statului, pentru a putea redresa situaţia economico-financiară a RED Nord-Vest, care se afla în cea mai grea stare. Autorităţile nu au dat curs propunerii ANRE. Soluţia aleasă şi care practic este în vigoare şi în prezent a fost subvenţionarea RED Nord-Vest, prin furnizarea a celei mai ieftine energii electrice de pe piaţa electroenergetică din Republica Moldova. De exemplu, în anii 2004-2005 RED Nord-Vest primea energie electrică la un preţ mediu cu 15% mai mic decât RED Nord şi cu 33% decât RED Union Fenosa. În 2008 diferenţa preţului de achiziţie a scăzut la 7-10%, dar oricum RED Nord-Vest a continuat să producă pierderi.
Jumătate din creditul chinez – pentru sectorul energetic
La etapa a doua, PCRM propune atragerea unor investiţii considerabile, în volum de 500 mil. USD, pentru modernizarea complexului termoenergetic. Potrivit PCRM, Guvernul Greceanîi a avut o înţelegere prealabilă de atragere a resurselor investiţionale cu Corporaţia de stat COVEC din China, conducerea căreia a vizitat CET-2 în luna iulie 2009. În rezultatul vizitei a fost semnat Memorandumul de acordare Republicii Moldova a unui miliard USD pentru realizarea proiectelor în domeniul infrastructurii, lansarea căror a fost preconizată pentru sfârşitul anului 2009.
Dacă e să dăm crezare comuniştilor, apoi chinezii avea de gând să investească în CET-2 şi nicidecum într-un supermonopol.
Mult mai eficientă ar fi decomunizarea sectorului energetic. Or, mulţi manageri din sector continuă să conducă prin vechile metode, continuă să facă propagandă comunistă, să fie consilieri municipali la Bălţi şi Chişinău din partea partidului comunist etc. De altfel ei vor fi primii care se vor împotrivi unor asemenea proiecte comuniste.
Astfel PCRM consideră că „unica soluţie corectă şi profesionistă a problemei complexului termoenergetic al ţării este crearea unei întreprinderi unice de producere şi transportare a agentului termic, energiei electrice, apei calde şi reci cu modernizarea ulterioară a infrastructurii de bază”.
Supermonopol din 4 întreprinderi
Potrivit PCRM la prima etapă ar urma „comasarea CET-1, CET-2, Termocom şi Apă-Canal în cadrul unei întreprinderi unice, care va asigura soluţionarea problemei datoriilor istorice şi depăşirea situaţiei cronice de neachitări reciproce”. Aceasta ar semnifica crearea în municipiul Chişinău a unui supermonopol cu un volum de vânzări anuale de peste patru mlrd lei.
Asemenea ideii năstruşnice au figurat şi în trecut. 3-4 ani în urmă la guvern şi preşedinţie s-a discutat despre această problemă, dar comuniştii aşa şi nu s-au putut decide în privinţa creării unui supermonopol în Chişinău. Acum le propun liberalilor să o facă.
În opinia comuniştilor comasarea întreprinderilor respective va permite diminuarea cheltuielilor administrative şi a pierderilor în reţele, creşterea eficienţei în administrarea generală şi coordonarea structurilor, creşterea şi consolidarea activelor etc. E puţin probabil ca pierderile din reţeaua termică să se reducă doar de la simpla comasare a întreprinderilor. Or, ţevile vechi cum au generat pierderi aşa şi vor genera. Cât despre cheltuielile administrative ele şi acum nu depăşesc 3-5% din costuri. Mai mult de 75% din costuri sunt pentru resurse energetice.
Practica internaţională demonstrează că din contra demonopolizarea duce la eficienţă şi la atragerea investiţiilor. În orice caz comasarea celor 4 întreprinderi nu va duce la rezolvarea datoriilor de peste 2,3 mlrd lei faţă de Moldovagaz, pe care le au cele 4 întreprinderi.
Mai mult. O asemenea iniţiativă îi va speria şi pe potenţialii investitori serioşi, căci se vor comasa întreprinderi cu situaţii financiare şi cheltuieli de producţie diferite. De exemplu costul de generare a energiei electrice produse de CET-2 este mai mic cu circa 37% decât la CET-1, iar cel la energia termică – cu 21%.
Totodată se vor crea premise pentru o falimentare rapidă a tot ce a mai rămas din sectorul energetic autohton şi la trecerea acestuia sub controlul Moldovagaz şi implicit a Gazprom-ului, iar statului îi va fi mai dificil să-l controleze şi cu atât mai mult consumatorilor, care ar putea fi prima jertfă a supermonopolului.
Curios este că 5 ani în urmă Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică a propus conducerii statului comasarea celor două reţele electrice de distribuţie din proprietatea statului, pentru a putea redresa situaţia economico-financiară a RED Nord-Vest, care se afla în cea mai grea stare. Autorităţile nu au dat curs propunerii ANRE. Soluţia aleasă şi care practic este în vigoare şi în prezent a fost subvenţionarea RED Nord-Vest, prin furnizarea a celei mai ieftine energii electrice de pe piaţa electroenergetică din Republica Moldova. De exemplu, în anii 2004-2005 RED Nord-Vest primea energie electrică la un preţ mediu cu 15% mai mic decât RED Nord şi cu 33% decât RED Union Fenosa. În 2008 diferenţa preţului de achiziţie a scăzut la 7-10%, dar oricum RED Nord-Vest a continuat să producă pierderi.
Jumătate din creditul chinez – pentru sectorul energetic
La etapa a doua, PCRM propune atragerea unor investiţii considerabile, în volum de 500 mil. USD, pentru modernizarea complexului termoenergetic. Potrivit PCRM, Guvernul Greceanîi a avut o înţelegere prealabilă de atragere a resurselor investiţionale cu Corporaţia de stat COVEC din China, conducerea căreia a vizitat CET-2 în luna iulie 2009. În rezultatul vizitei a fost semnat Memorandumul de acordare Republicii Moldova a unui miliard USD pentru realizarea proiectelor în domeniul infrastructurii, lansarea căror a fost preconizată pentru sfârşitul anului 2009.
Dacă e să dăm crezare comuniştilor, apoi chinezii avea de gând să investească în CET-2 şi nicidecum într-un supermonopol.
Mult mai eficientă ar fi decomunizarea sectorului energetic. Or, mulţi manageri din sector continuă să conducă prin vechile metode, continuă să facă propagandă comunistă, să fie consilieri municipali la Bălţi şi Chişinău din partea partidului comunist etc. De altfel ei vor fi primii care se vor împotrivi unor asemenea proiecte comuniste.
luni, 1 februarie 2010
Băncile din Moldova obţin profit şi pe vreme de criză
Chiar dacă anul trecut a fost cel mai prost an pentru economia Moldovei în ultimii 15 ani, majoritatea băncilor moldoveneşti au reuşit să iasă în final la profit. Unele chiar cu unul destul de frumuşel. E adevărat că o bancă - Investprivatbank se află în procedură de lichidare. În rest băncile par să o ducă bine. Cea mai proastă situaţie este la BCR Chişinău, care chiar şi făcând parte din grupzul austriac ERSTE, a ajuns la un rezultat negativ de peste 300 mil. lei. Există şi o explicaţie. În decembrie a fost majorat capitalul social cu peste 150 mil. lei, dar oricum BCR Chişinău a avut cea mai proastă evoluţie între băncile din Moldova.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)