joi, 10 decembrie 2009
Moldova pe harta economica a Europei
Este Moldova în Europa? După cartograma PIB publicată de Riscograma, ea pare a lipsi complet pe aceasta harta.
Clasamentul euro/cap locuitor în Europa
Luxemburg 71646
Norvegia 52138
Danemarca 38247
Irlanda 36600
Elveţia 35360
Suedia 34963
Olanda 32356
Finlanda 31770
Austria 31508
Belgia 29677
Islanda 28165
Franţa 27686
Germania 26587
Italia 23931
M. Britanie 23661
Spania 21618
Grecia 20826
Cipru 20079
Slovenia 17404
Portugalia 14076
Malta 12417
Cehia 11996
Slovacia 11573
Estonia 10182
Croaţia 9260
Ungaria 8932
Letonia 8421
Lituania 7944
Polonia 7552
Rusia 5857
Tucia 5513
România 5488
Bulgaria 4694
Muntenegru 4607
Serbia 3879
Belarus 3661
Macedonia 3161
Azerbaidjan 3148
Bosnia 2925
Albania 2510
Armenia 2433
Ucraina 1770
Georgia 1686
Moldova 861
http://www.riscograma.ro/143/harta-deformata-a-economiei-europene-gasiti-romania/
sâmbătă, 5 decembrie 2009
Film despre oligarhia capitalista romaneasca
Realizat de Alexandru Solomon, filmul este o serie de interviuri cu persoane considerati oligarhii si primii si capitalisti ai Romaniei: Dan Voiculescu, Dinu Patriciu, George Padure, Ioan Niculae, Sorin Ovidiu Vintu. Ei au in comun fie afacerile cu statul, munca in comert exterior inainte de revolutie, care insemna implicit, dupa cum explica Voiculescu, si colaborarea cu securitatea. Pelicula intra si in intimitatea milionarilor/miliardarilor romani, prezentind imagini inedite cu acestia, realizand portrete in detaliu ale acestora. Filmul poate fi vizionat aici http://plus7.arte.tv/fr/1697660,CmC=2956902,scheduleId=2927892.html. Intrebarea pe care mi-am puso daca ar fi posbil de realizat un film asemanator si despre capitalistii moldoveni.
Mai jos reiau sinteza flimului realizata de hotnews.ro
Televiziunea ARTE (Franta - Germania): Reteta secreta a capitalistilor romani SOV, Dinu Patriciu, Dan Voiculescu, Ioan Nicolae, George Padure
de Anne-Marie Blajan HotNews.ro
Ce ar vedea Ceausescu dupa 20 de ani de la indepartarea lui in Romania anului 2009? Acesta este pretextul de la care porneste filmul si de la intrebarea lui Nicolae Ceausescu: "De cand acesti tradatori m-au executat, cine sunt noii lor stapani?"
Primul dintre ei, Dan Voiculescu, care apare cu un interviu acordat unui post de televiziune anglo-saxon, american probabil, in care vorbeste despre banii Securitatii si despre locul in care se afla ei: in conturile firmei Crescent din Cipru. Cele mai importante declaratii ale sale:
Cine a construit capitalismul roman asa cum este el, dupa 20 de ani, in conditiile in care Voiculescu scrie intr-o carte ca "un sistem corupt a fost inlocuit de un alt sistem corupt, nomenclatura a fost inlocuita de o alta, iar mediocrii domina scena tranzitiei"? "A existat si in Romania o categorie din care faceam si eu parte, care lucra pentru multinationale in perioada comunismului. Asta le-a permis sa vada capitalismul inainte de venirea lui in Romania, inainte de asimilarea metodelor de lucru occidentale, fara a parasi tara. Aceasta categorie de persoane reprezinta principala categorie si este cea pura, reala, capitalistii romani".
El povesteste ca revolutia din '89 l-a prins in functia de director general al firmei Crescent din Cipru, cu un salariu fabulos pentru acele vremuri, de 5.000 de dolari. "Compania noastra a lucrat in stransa colaborare cu o companie de comert exterior creata legal de statul roman, care si ea era foarte serioasa. Dar care apartinea securitatii statului. Si asta inseamna ca am lucrat cu toate institutiile statului, inclusiv cu securitatea. Iar daca ai lucrat cu aceasta companie erai considerat automat ca ai lucrat cu securitatea. Dar trebuie stiut ca securitatea era singura institutie care acorda o autorizatie pentru acest tip de intreprindere".
Compania Crescent pentru care lucra Voiculescu era inregistrata intr-un paradis fiscal in Cipru, se arata in film. In 1990, guvernul roman a angajat experti inspectori financiari canadieni pentru a da de urma conturilor securitatii. Cautau 2 miliarde de dolari disparute.
La fortune de diable, 1991: este un interviu acordat de Voiculescu, in care vorbeste despre fondurile securitatii.
Reporter: In timpul comunismului ati acumulat zeci de milioane de dolari. Unde sunt ele?
Voiculescu: Acesti bani sunt in conturile Crescent din Cipru. Toti acesti bani, profitul net sunt in conturile firmei Crescent in Cipru.
Reporter: Care estimati ca e valoarea companiei (n.r. Crescent)?
Voiculescu: Nu stiu, este un secret, in mod normal? Pentru ca daca e un secret, nu va spun.
Reporter: Puteti sa-mi spuneti daca vreun ban din aceste profituri au fost indreptate spre conturi speciale, dupa caderea regimului ceausescu?
Voiculescu: Nu, domnule.
Reporter: Niciun penny?
Voiculescu: Niciun singur banut.
Voiculescu spune ca expertii canadieni le-au spus autoritatilor romane ca Voiculescu trebuie arestat si adevarul despre conturile securitatii vor iesi la lumina. I-am iertat pe canadieni, spune Voiculescu, care sustine ca pentru aceasta afirmatie a expertilor, daca ii dadea in judecata, ar fi castigat procesul.
Realizatorii peliculei se intreaba mai departe, dupa cazul Voiculescu, despre cum s-a construit capitalismul in Romania si prin ce metode banii statului au devenit capital privat. Banii din comertul exterior au fost deturnati tocmai de aceia pusi sa ii pazeasca, de cei mai de incredere, care si-au inceput cu ei propriile afaceri, se arata in comentariu.
Ioan Niculae, patronul InterAgro are tot experienta muncii in comertul exterior si chiar munca in Securitate. Timp de trei ani si jumatate, cand avea 24-25 de ani, a lucrat pentru politia secreta a regimului comunist. Pana in 1980.
Putem spune ca oamenii securitatii si-au impartit zonele economice pe care sa le controleze?, este intrebat. "Am lucrat pentru securitate pana in 1980, aveam 24-25 de ani, am lucrat 3 ani si jumatate si am plecat in comert exterior. Cine era suficient de matur si poseda capitalul necesar pentru a demara o afacere la revolutie? Cei care, ca si mine, aveau intre 35 si 45 de ani in 1989. Vrand nevrand, noi am trait intr-un sistem. Ce sa fi facut dupa revolutie? Sa ne retragem, sa disparem? Sa fiu facut vinovat doar pentru ca am lucrat intr-o companie comunista de comert exterior? Care este problema?", raspunde acesta.
Rasfatatul inceputului anilor '90, George Padure, isi marturiseste dezamagirea de a fi cazut in uitare si de a nu fi reusit sa faca bani multi. Pentru ca nu a vrut sa apartina grupurilor care imparteau banii, de fapt, spune el. Copil de nomenclaturist, tatal lui a fost primar al Constantei pe vremea comunistilor, a fugit in Belgia intr-o vreme cand era suficient sa isi spuna numele - zice Padure in film - pentru a obtine avantaje. Dar tatal lui a fost "unul dintre activistii cuminti", care n-a acceptat sfatul sotiei de a face ceva pentru a avea si ei o "cosmelie", pentru ca voia sa puna capul pe perna linistit noaptea. Insa fiul lui s-a intors cu 4 milioane de dolari din Belgia pentru a-si deschide afacerile intr-o "economie perfect instabila". "Unoeri ma simt jenat ca n-am reusit sa castig atatia bani precum altii. (...) Eram preferatul vremii", se lamenteaza Padure, acum e cazut in uitare.
Tender, Vantu, Dan Ioan Popescu - imaginile prezentate de televiziuni cu ei chemati in fata anchetatorilor si concluzia raportului pe justitie din 2009 al Comisiei Europene care noteaza faptul ca niciun caz de mare coruptie nu si-a primit sentinta. Cateva imagini cu oameni pagubiti la FNI. "Justitia este foarte agitata, nu ajungem niciodata la fondul problemei, din cauza viciilor de forma", este comentariul filmului.
Povestea de succes in afaceri a lui Dinu Patriciu ocupa o parte extinsa a peliculei. In februarie 1990 a creat prima firma privata din Romania, Alpha, un birou de arhitectura, iar primul milion l-a facut un an mai tarziu, din cateva proiecte imobiliare pe niste terenuri pe care le detinea, care au fost vandute unor "antreprenori cu viziune".
Filmul prezinta povestea privatizarii Rafinariei Vega, a Petromidia, povestea datoriilor si banii pe care i-a platit Dinu Patriciu si mentioneaza faptul ca datoria de 571 de milioane de dolari trebuie platita statului pana in 2010. In plus, aminteste ca Libia avea o creanta de 85 de milioane de dolari pentru lucrari facute de Petromidia pe vremea lui Ceausescu, o creanta pe care a recuperat-o Patriciu.
N-a fost o operatiune imorala, ci una comerciala, spune Patriciu despre aceasta afacere. Probabil e prima operatiune de anvergura de achitare a unei datorii a statului catre el insusi. Dar daca statul era un mai bun negociator? intreaba realizatorul filmului. "Statul nu dispunea de resursele intelectuale sa fie un mai bun negociator. Functionarii din comunism si-au pastrat posturile, nu aveau suficienta experienta in economia libera. Dar capitalismul e imoral. Exista o mitologie pe dos a succesului: nu poti sa ai succes decat daca furi".
Patriciu surprinde evolutia capitalismului romanesc prin desen, intai un rechin, apoi o balena, in final o caracatita. Si marturiseste ca s-a distrat bine.
Gigi Becali e prezent si el in film, ca o evolutie de la arestare pana la a deveni europarlamentar si destul de stigher in hemicilul de la Strasbourg, in timp ce povestea lui Dan Diaconescu si a postului OTV este considerata si ea simbolica pentru modelul de capitalism romanesc.
"Oamenii au reinceput sa ii aprecieze pe securisti, si-au dat seama ca sunt inteligenti si ca au reusit", este concluzia de final a lui Dan Diaconescu. "Romanii s-au obisnuit si cu coruptia, si cu faptul ca hotii scapa nepedepsiti si au ajuns sa le para rau ca n-au facut (furat) si ei".
Asa ca si Ceausescu, personajul care face calatoria in Romania la 20 de ani de la caderea sa ar fi multumit. Multumit ca aceia care au lucrat in comertul exterior au reusit si ca pot exporta modelul lor de capitalism.
miercuri, 2 decembrie 2009
Surpriză: Accizele la benzină vor fi majorate cu 50%
Intenţia autorităţilor a surprins pe benzinari, care se aşteptau la o majorare mai nesemnificativă. Anterior s-a vorbit despre o creştere a accizelor la benzină cu doar 7-8la sută.
Chiar şi cu majorarea de 50 la sută, accizele la benzină din Moldova vor rămâne mai mici de 2-3 ori decât în România şi alte state din regiune.
Majorarea cu 50% a accizelor la benzină ar putea avea ca efect scumpirea acestui combustibil cu circa un leu per litru, adică cu 8-9%. Ţinând cont de faptul că anual se importă circa 210 mii tone de benzină, numai de la aplicarea accizei majorate veniturile la buget ar urma să crească cu circa 190 mil. lei. Luând în consideraţie faptul că la accize se aplică şi TVA, se vor acumula suplimentar circa 227 mil. lei.
Anul trecut accizele la produsele petroliere au fost majorate cu 50 la sută – de la 1200 lei la 1800 de lei/tona de benzină şi de la 500 lei la 750 de lei/tona de motorină. Atunci guvernul comunist şi-a argumentat decizia prin faptul că mărimea accizelor pentru produsele petroliere nu au fost modificate din 1999 în Moldova.
De regulă mijloacele încasate în bugetul de stat ca urmare a perceperii accizelor la aceste produse erau folosite pentru întreţinerea drumurilor publice.
Mai adăugăm că proiectul Legii bugetului pentru anul 2010, prevede şi majorarea cu un punct procentual a cotei TVA la gazele naturale şi gazele lichefiate importate, livrate pe teritoriul republicii, de la 5% la 6%. Deşi aceste modificări nu vor influenţa decisiv preţul gazelor, ele vor permite acumularea suplimentar la buget a circa 40 mil. lei.
Se pare că noile autorităţi sunt decise să strângă bani la buget pe orice căi.
vineri, 27 noiembrie 2009
BCR Chişinău introduce limite zilnice de retragere de bani în numerar
În anunţul BCR Chişinău plasat pe pagina WEB https://www.bcr.ro/sPortal/bcrmd_ro_0785_ACTIVE/Downloads/limite_carduri_BCR_Chisinau_clienti.pdf, nu se oferă o explicaţie a introducerii acestei limite.
Potrivit anunţului, la cardurile Maestro - condiţii generale, limita zilnică de retragere la ATM va fi de 4.000 de lei moldoveneşti (MDL), la automatele bancare din Republica Moldova şi de 300 de euro la ATM-urile din străinătate ale altor bănci.
La Maestro - proiect salarial, limita zilnică la MDL va fi de 7000 de lei si echivalent a 300 de euro în străinătate, iar la Maestro - Maxim, limita va fi de 5000 de MDL si de 300 euro echivalent la bancomatele externe.
La cardurile MasterCard Standard, limita la MDL va fi de 5000 lei în ţară şi de 500 de euro in străinătate. La MasterCard - proiect salarial, limita la ATM-urile din R. Moldova va fi de 10000 de lei şi de 500 de euro în străinătate.
La MasterCard Business, limita de retragere zilnică de numerar va fi de 7000 MDL în R. Moldova şi de 1000 de euro, echivalent, în afara ţării.
BCR Chişinău afişa, la 30 septembrie, pierderi nete de 120,748 milioane lei, la un total de active de 1,91 miliarde lei şi un total de credite neperformante de 758,842 milioane lei, la sfârşitul trimestrului III, faţă de 507,564 milioane lei, la sfârşitul trimestrului II 2009.
Veniturile totale din dobânzi au fost de 100,982 milioane lei, iar costurile cu dobânzile au totalizat 160,496 milioane, în trimestrul trei.
BCR Chişinău S.A. şi-a început activitatea in Republica Moldova ca bancă universală pe 22 octombrie 1998, cu un capital social de 24 milioane lei, care a fost majorat pana la 130 000 000 lei.
Acţionar unic al BCR Chişinău S.A. este BCR, iar al BCR, banca austriacă ERSTE.
In anul curent in Moldova a falimentat deja o banca, iar alte doua-trei se confrunta cu probleme.
duminică, 22 noiembrie 2009
PIB-ul Moldovei: Înapoi în 1969
În anul 1969, Produsul Intern Brut al Moldovei calculat în dolari la valoarea lor din anul 2005 era de 3,16 mlrd USD. După 40 de ani, respectiv în anul 2009 PIB-ul Moldovei este de 3,22 miliarde, sumă practic egală cu cea din 1969. Altfel spus în cei 40 de ani noi am bătut pasul pe loc. Ba chiar am regresat.
Între timp PIB-ul Ciprului, altă dată mai mic ca al Moldovei s-a majorat de 9 ori şi acum îl depăşeşte pe al nostru de circa 6 ori. PIB-ul Estoniei şi Letoniei era în 1969 de aproape două ori mai mare ca al Moldovei, iar cel al Lituaniei – de 4 ori şi ceva. În 2009, diferenţa este şi mai mare.
La nivel global în 1969 PIB-ul constituia 15 025 miliarde, suma în care ponderea SUA era de 28.3%, cea a Uniunii Europene (calculat pentru 27 de state) era de 38%, a fostei URSS (fără ţările baltice) – de 4,3% iar ponderea Chinei era minusculă – de doar 0,68%.
După 40 de ani, respectiv 2009, PIB-ul mondial este de peste trei ori mai mare (48 000 de miliarde dolari 2005), însă schimbările care s-au produs în ceea ce priveşte ponderile diverselor zone geografice, sunt semnificative.
Astfel, economia Uniunii Europene nu mai reprezintă decât aproximativ 29% din total, ponderea SUA a scăzut puţin, iar fostul spaţiu sovietic a coborât la o cotă de 2,5%, în timp ce zona Asiei şi Oceaniei, care include şi China, a ajuns să reprezinte 25,6% din PIB-ul mondial, dupa ce in urma cu 40 de ani nu reprezenta decât 14,6%.
China şi-a crescut ponderea mai mult de 10 ori, de la 0,68% în 1969, la aproape 7% in 2009.
Între 1969 şi 2009, economia chineză a crescut de peste 30 de ori.
În graficul de mai jos se poate observa evoluţia PIB-ului Moldovei în comparaţie cu ţările baltice şi unele ţări mai mici membre ale UE.
Toate aceste date legate de evoluţia PIB, populaţie, inflaţie, ratele de schimb utilizate pentru transformarea monedelor naţionale în dolari la cursul anului 2005 etc., au fost făcute publice de guvernul SUA şi pot fi vizualizate pe pagina WEB http://www.ers.usda.gov/Data/Macroeconomics/#HistoricalMacroTables
miercuri, 11 noiembrie 2009
Afacerea "Gripa"
Afacerea „Gripa” ne costă zeci de milioane de lei
Experţii au estimat că, la o rată de răspân¬dire de 30% şi o mortalitate de 0,4%, gri¬pa pandemică ar putea reduce PIB-ul mondial al acestui an cu 3,5%, însemnînd circa 2500 mlrd USD. Pre¬venţia, şi implicit vaccinarea, poate fi de la trei la cinci ori mai ieftină decât tratamentul unei gripe, anunţă una dintre cele mai mari companii farmaceutice Sanofi Pasteur. Lucru experimentat în Suedia, în cazul gripei pandemice: dacă 60% din populaţia ţării ar fi vac¬cinată împotriva A/H1N1, economiile statului ar fi de circa 250 mil. euro.
Anterior Banca Mondială susţinea că gripa pandemică ar putea aprofunda efectele crizei economice, în special în ţările în curs de dezvoltare, iar impactul ar fi de cel puţin un punct procentual din PIB. Pentru Moldova un punct procentual din PIB valorează circa 600 mil. lei.
În afară de aceasta gripa pandemică ne uşurează bugetul şi aşa sărac cu zeci de milioane de lei.
Guvernul a anunţat că zilele acestea vor fi procurate 200 mii de doze de Tamiflu, medicament utilizat pentru tratarea gripei, inclusiv a celei pandemice. În total însă e vorba despre 500 mii doze. Aceste cantităţi care vor fi achiziţionate dintr-o singură sursă (o companie elveţiană) sunt suficiente pentru a asigura tratamentul a 15% din populaţie, adică anume acelor categorii de populaţie supuse unui risc mai mare de îmbolnăvire. De asemenea, vor mai fi procurate 10 mii de doze de zinamivir. Pentru aceste preparate, precum şi pentru procurarea dezinfectanţilor, măştilor vor fi utilizate 54 mil. lei, din cele 70 mil. lei destinate profilaxiei în cadrul Fondurilor Obligatorii de Asistenţă Medicală.
Costurile ar fi mai mari de aproape trei ori, dacă compania Hoffmann-La Roche nu ar oferi preparatul Tamiflu la un preţ promoţional de 5 euro per cutie. Reprezentanţii companiei ne-au spus că aceasta reprezintă o economie de 31,5 mil. lei, bani bugetari numai la aceste 200 000 doze. Pentru toată cantitatea economia ar constitui circa 79 mil. lei. De notat că preţul normal la import a Tamiflu pentru Republica Moldova este de 14,45 Euro la condiţii CIP, şi de aproximativ 370 lei în farmacie pentru pacienţi.
Dar pe lângă preparatul antiviral, mai urmează a fi achiziţionate circa 600 mii doze de vaccin, din care peste 100 mii doze de vaccin vor fi achiziţionate de autorităţi cu suportul Băncii Mondiale, alte 200 mii doze vor veni în Moldova din ajutoare şi peste 400 mii doze vor fi oferite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).
Costurile de procurare şi de vaccinare nu au fost anunţate. La aceasta se mai adăugă costurile de tratament gratuit a tuturor celor îmbolnăviţi de gripă, suportate din bugetul statului, cheltuielile suportate de extinderea vacanţei copiilor etc. Mai sunt şi alte pierderi economice importante.
Gripa pandemică, a stârnit deja un val de îngrijorare în Republica Moldova după ce a îmbolnăvit peste 700 de persoane şi a provocat moartea a 5 persoane. Panica a generat în schimb epuizarea stocurilor de măşti şi a unor preparate din farmacii. Altfel spus sunt şi profitori de pe urma gripei.
Constatăm că pe lîngă efectele economice importante şi decesele provocate, gripa are şi efecte precum:
- creşterea bruscă a interesului populaţiei pentru mass-media ca sursă de informaţie operativă;
- majorarea spectaculoasă a vânzărilor (dar şi preţurilor) a unor medicamente şi respectiv a profitului companiilor farmaceutice;
- redirecţionarea atenţiei populaţiei de la gravele şi incomodele probleme social-economice (scăderea veniturilor, şomaj, nivelul mic al salariilor şi pensiilor);
- utilizarea pe larg de către unele partide a pericolului epidemiologic în scopuri politice şi electorale.
Aici mai adăugăm că acesta este doar primul val, după care pînă în 2011, ar urma încă două valuri de gripă pandemică.
marți, 3 noiembrie 2009
Milionarii basarabeni
Doi basarabeni se află în topul „300 cei mai bogaţi români”
Doi oameni de afaceri, născuţi în Republica Moldova sunt incluşi în selectul grup de oameni de afaceri prezentaţi în a opta ediţie a Topului „300 cei mai bogaţi români", realizat de săptămânalul românesc Capital şi lansat recent la Bucureşti.
Cel mai bogat basarabean din România
E vorba de Nicolae Petrov (în imagine), care ocupă locul 226 din top, cu o avere estimată la 35 mil. euro şi Valerii Moraru – locul 263, cu o avere de 25-30 mil. euro.
Potrivit topului, Nicolae Petrov, în vârstă de 43 de ani, este fondatorul şi acţionarul majoritar al companiilor Moldavian Airilines din Republica Moldova, Carpatair SA, Air Service şi firma de trainning Carpatair Flight Trainning din România. A intrat în businessul aviatic la mijlocul anilor 90 ai sec XX, dar a reuşit să extindă afacerea după ce, în anul 1999, a creat în România două companii.
Baza businessului este operatorul aviatic Carpatair, unde între altele este acţionar şi fondatorul IKEA, miliardarul suedez Ingvar Kamprad.
Anul trecut operatorul aviatic Carpatair (17 aeronave) a avut o cifră de afaceri de 91 mil. euro. Însă tot în 2008 compania a anunţat pierderi de 1,75 mil. euro.
De notat că faţă de topul din anul trecut, Nicolae Petrov a coborât 44 de locuri.
Cel de-al doilea milionar basarabean este Valerii Moraru, nou intrat în acest grup select. Conform topului omul de afaceri a obţinut 8,5 mil euro de la vânzarea fabricii de bere Azuga. În afară de fabrica de bere omul de afaceri a vândut şi producătorul de muştar Alen Com, iar acum mai are două companii. Una dintre acestea este producătorul de apă minerală Perla Covasnei. O altă firmă, controlată de Valerii Moraru, Rombas, activează în domeniul distribuţiei.
Pe de altă parte are şi acţiuni de bursă în companii din sectorul financiar, evaluate la 15 mil. euro, cât şi proprietăţi imobiliare în valoare de peste un milion de euro.
De notat că anul trecut în top intrase basarabeanul Călin Fusu, care şi-a clădit averea din reţeaua Internet.
Gigi Becalii: Eu nu mai am avere
Ion Tiriac, Dinu Patriciu şi familia Voiculescu ocupa primele trei poziţii în topul de anul acesta, cu averi estimate de revista Capital la 1,8-2 miliarde euro, 1,5-1,6 miliarde euro şi, respectiv, 1,5-1,6 miliarde euro.
Averile însumate ale celor 300 de oameni de afaceri din topul Capital se situează în jurul a 36 de miliarde de euro, în scădere cu 3 miliarde de euro fată de ediţia precedentă a clasamentului.
În topul din 2008, primul loc era adjudecat de Gigi Becali (2,5 miliarde euro), urmat de Tiriac (2,2-2,4 miliarde euro) şi de Patriciu (2-2,1 miliarde euro). De altfel averea lui Gigi Becali s-a redus cu 1,825 miliarde de euro, iar el declara presei „Eu nu mai am avere. Gata! S-a dus. Zero. Dacă nu poţi să-ţi vinzi marfa, să iei bani pe ea nu ai nimic”, declara George Becali în primăvara curentă, când efectele crizei s-au făcut simţite pe piaţa imobiliară din România.
Doar 15 dintre cei prezenţi şi in topul precedent au înregistrat anul trecut scăderi ale averilor, în timp ce 79 şi-au sporit averea, iar 159 au rămas la nivelul anului 2007.
Cei 47 de milionari nou intraţi în clasament cumulează averi de 2,4 miliarde de euro.
Bucureştiul deţine supremaţia în clasament, cu 119 milionari, cu o avere cumulată de 18,7 miliarde de euro. Locul secund este ocupat de Transilvania, cu 55 de milionari, care însumează averi de 3,9 - 4,1 miliarde de euro, Moldova (31 milionari, 2,8 - 3 miliarde euro) şi Muntenia (31 milionari, 1,9 - 2 miliarde de euro). Dobrogea are 19 milionari, cu averi de 1,8 - 1,9 miliarde euro, iar cei 11 oameni de afaceri bănăţeni din top au averi de 1,4 - 1,5 miliarde euro.
În premieră pentru 2009, echipa Top 300 Capital a pregătit o analiză complexă referitoare la efectele crizei economice mondiale asupra averilor celor mai bogaţi romani.
Sectoarele vedetă, cu cei mai mulţi milionari şi miliardari, sunt cel imobiliar, construcţii şi materiale de construcţii, industria energetică, respectiv retail şi servicii.
Bucureştiul are cei mai mulţi milionari (117), care cumulează averi de 21,1-22,3 miliarde de euro, urmat de Constanţa, cu 20 de milionari şi un total de 2,1-2,22 miliarde euro, de Cluj, cu 18 milionari a căror avere însumează 1,58-1,66 miliarde euro, şi de Braşov, unde cei 16 milionari deţin averi estimate la 2,38-2,46 miliarde euro.
Mai adăugăm că un alt top, lansat la mijlocul lunii octombrie, “500 miliardari” editat de Adevărul şi Forbes, include doar un basarabean – Nicolae Petrov, locul 215. Potrivit acestui top averea sa s-ar cifra la 26-28 mil. euro, în scădere faţă de 2008, când era estimată de autori la 50-55 mil. euro.
De notat că ambele ediţii sunt publicaţii high-quality, editate într-o formă grafică deosebită.
luni, 2 noiembrie 2009
Ruşii încurcă Franţa cu Moldova
- // 02.11.2009
Во Франции разразился еще один скандал вокруг высокопоставленной персоны. На этот раз местная Фемида займется бывшим президентом республики Жаком Шираком. Политик обвиняется в растрате государственных средств путем создания фиктивных рабочих мест в мэрии Парижа, которую он возглавлял с 1977 по 1995 год, перед тем как стать президентом Франции.
http://vremya.ru/2009/202/5/240857.html