BCR Chişinău introduce limite zilnice de retragere de bani în numerar

BCR Chişinău introduce, din 17 decembrie, limite zilnice de retragere de numerar de la bancomatele băncii, pentru cardurile emise de bancă, după ce la sfârşitul trimestrului III 2009 a înregistrat pierderi nete de 120,748 milioane lei.
În anunţul BCR Chişinău plasat pe pagina WEB https://www.bcr.ro/sPortal/bcrmd_ro_0785_ACTIVE/Downloads/limite_carduri_BCR_Chisinau_clienti.pdf, nu se oferă o explicaţie a introducerii acestei limite.
Potrivit anunţului, la cardurile Maestro - condiţii generale, limita zilnică de retragere la ATM va fi de 4.000 de lei moldoveneşti (MDL), la automatele bancare din Republica Moldova şi de 300 de euro la ATM-urile din străinătate ale altor bănci.
La Maestro - proiect salarial, limita zilnică la MDL va fi de 7000 de lei si echivalent a 300 de euro în străinătate, iar la Maestro - Maxim, limita va fi de 5000 de MDL si de 300 euro echivalent la bancomatele externe.
La cardurile MasterCard Standard, limita la MDL va fi de 5000 lei în ţară şi de 500 de euro in străinătate. La MasterCard - proiect salarial, limita la ATM-urile din R. Moldova va fi de 10000 de lei şi de 500 de euro în străinătate.
La MasterCard Business, limita de retragere zilnică de numerar va fi de 7000 MDL în R. Moldova şi de 1000 de euro, echivalent, în afara ţării.
BCR Chişinău afişa, la 30 septembrie, pierderi nete de 120,748 milioane lei, la un total de active de 1,91 miliarde lei şi un total de credite neperformante de 758,842 milioane lei, la sfârşitul trimestrului III, faţă de 507,564 milioane lei, la sfârşitul trimestrului II 2009.
Veniturile totale din dobânzi au fost de 100,982 milioane lei, iar costurile cu dobânzile au totalizat 160,496 milioane, în trimestrul trei.
BCR Chişinău S.A. şi-a început activitatea in Republica Moldova ca bancă universală pe 22 octombrie 1998, cu un capital social de 24 milioane lei, care a fost majorat pana la 130 000 000 lei.
Acţionar unic al BCR Chişinău S.A. este BCR, iar al BCR, banca austriacă ERSTE.
In anul curent in Moldova a falimentat deja o banca, iar alte doua-trei se confrunta cu probleme.

PIB-ul Moldovei: Înapoi în 1969

În anul 1969, Produsul Intern Brut al Moldovei calculat în dolari la valoarea lor din anul 2005 era de 3,16 mlrd USD. După 40 de ani, respectiv în anul 2009 PIB-ul Moldovei este de 3,22 miliarde, sumă practic egală cu cea din 1969. Altfel spus în cei 40 de ani noi am bătut pasul pe loc. Ba chiar am regresat.
Între timp PIB-ul Ciprului, altă dată mai mic ca al Moldovei s-a majorat de 9 ori şi acum îl depăşeşte pe al nostru de circa 6 ori. PIB-ul Estoniei şi Letoniei era în 1969 de aproape două ori mai mare ca al Moldovei, iar cel al Lituaniei – de 4 ori şi ceva. În 2009, diferenţa este şi mai mare.

La nivel global în 1969 PIB-ul constituia 15 025 miliarde, suma în care ponderea SUA era de 28.3%, cea a Uniunii Europene (calculat pentru 27 de state) era de 38%, a fostei URSS (fără ţările baltice) – de 4,3% iar ponderea Chinei era minusculă – de doar 0,68%.
După 40 de ani, respectiv 2009, PIB-ul mondial este de peste trei ori mai mare (48 000 de miliarde dolari 2005), însă schimbările care s-au produs în ceea ce priveşte ponderile diverselor zone geografice, sunt semnificative.
Astfel, economia Uniunii Europene nu mai reprezintă decât aproximativ 29% din total, ponderea SUA a scăzut puţin, iar fostul spaţiu sovietic a coborât la o cotă de 2,5%, în timp ce zona Asiei şi Oceaniei, care include şi China, a ajuns să reprezinte 25,6% din PIB-ul mondial, dupa ce in urma cu 40 de ani nu reprezenta decât 14,6%.
China şi-a crescut ponderea mai mult de 10 ori, de la 0,68% în 1969, la aproape 7% in 2009.
Între 1969 şi 2009, economia chineză a crescut de peste 30 de ori.
În graficul de mai jos se poate observa evoluţia PIB-ului Moldovei în comparaţie cu ţările baltice şi unele ţări mai mici membre ale UE.

Toate aceste date legate de evoluţia PIB, populaţie, inflaţie, ratele de schimb utilizate pentru transformarea monedelor naţionale în dolari la cursul anului 2005 etc., au fost făcute publice de guvernul SUA şi pot fi vizualizate pe pagina WEB http://www.ers.usda.gov/Data/Macroeconomics/#HistoricalMacroTables

Afacerea "Gripa"

Afacerea „Gripa” ne costă zeci de milioane de lei

Experţii au estimat că, la o rată de răspân¬dire de 30% şi o mortalitate de 0,4%, gri¬pa pandemică ar putea reduce PIB-ul mondial al acestui an cu 3,5%, însemnînd circa 2500 mlrd USD. Pre¬venţia, şi implicit vaccinarea, poate fi de la trei la cinci ori mai ieftină decât tratamentul unei gripe, anunţă una dintre cele mai mari companii farmaceutice Sanofi Pasteur. Lucru experimentat în Suedia, în cazul gripei pandemice: dacă 60% din populaţia ţării ar fi vac¬cinată împotriva A/H1N1, economiile statului ar fi de circa 250 mil. euro.
Anterior Banca Mondială susţinea că gripa pandemică ar putea aprofunda efectele crizei economice, în special în ţările în curs de dezvoltare, iar impactul ar fi de cel puţin un punct procentual din PIB. Pentru Moldova un punct procentual din PIB valorează circa 600 mil. lei.
În afară de aceasta gripa pandemică ne uşurează bugetul şi aşa sărac cu zeci de milioane de lei.
Guvernul a anunţat că zilele acestea vor fi procurate 200 mii de doze de Tamiflu, medicament utilizat pentru tratarea gripei, inclusiv a celei pandemice. În total însă e vorba despre 500 mii doze. Aceste cantităţi care vor fi achiziţionate dintr-o singură sursă (o companie elveţiană) sunt suficiente pentru a asigura tratamentul a 15% din populaţie, adică anume acelor categorii de populaţie supuse unui risc mai mare de îmbolnăvire. De asemenea, vor mai fi procurate 10 mii de doze de zinamivir. Pentru aceste preparate, precum şi pentru procurarea dezinfectanţilor, măştilor vor fi utilizate 54 mil. lei, din cele 70 mil. lei destinate profilaxiei în cadrul Fondurilor Obligatorii de Asistenţă Medicală.
Costurile ar fi mai mari de aproape trei ori, dacă compania Hoffmann-La Roche nu ar oferi preparatul Tamiflu la un preţ promoţional de 5 euro per cutie. Reprezentanţii companiei ne-au spus că aceasta reprezintă o economie de 31,5 mil. lei, bani bugetari numai la aceste 200 000 doze. Pentru toată cantitatea economia ar constitui circa 79 mil. lei. De notat că preţul normal la import a Tamiflu pentru Republica Moldova este de 14,45 Euro la condiţii CIP, şi de aproximativ 370 lei în farmacie pentru pacienţi.
Dar pe lângă preparatul antiviral, mai urmează a fi achiziţionate circa 600 mii doze de vaccin, din care peste 100 mii doze de vaccin vor fi achiziţionate de autorităţi cu suportul Băncii Mondiale, alte 200 mii doze vor veni în Moldova din ajutoare şi peste 400 mii doze vor fi oferite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).
Costurile de procurare şi de vaccinare nu au fost anunţate. La aceasta se mai adăugă costurile de tratament gratuit a tuturor celor îmbolnăviţi de gripă, suportate din bugetul statului, cheltuielile suportate de extinderea vacanţei copiilor etc. Mai sunt şi alte pierderi economice importante.
Gripa pandemică, a stârnit deja un val de îngrijorare în Republica Moldova după ce a îmbolnăvit peste 700 de persoane şi a provocat moartea a 5 persoane. Panica a generat în schimb epuizarea stocurilor de măşti şi a unor preparate din farmacii. Altfel spus sunt şi profitori de pe urma gripei.
Constatăm că pe lîngă efectele economice importante şi decesele provocate, gripa are şi efecte precum:
- creşterea bruscă a interesului populaţiei pentru mass-media ca sursă de informaţie operativă;
- majorarea spectaculoasă a vânzărilor (dar şi preţurilor) a unor medicamente şi respectiv a profitului companiilor farmaceutice;
- redirecţionarea atenţiei populaţiei de la gravele şi incomodele probleme social-economice (scăderea veniturilor, şomaj, nivelul mic al salariilor şi pensiilor);
- utilizarea pe larg de către unele partide a pericolului epidemiologic în scopuri politice şi electorale.
Aici mai adăugăm că acesta este doar primul val, după care pînă în 2011, ar urma încă două valuri de gripă pandemică.

Milionarii basarabeni

Doi basarabeni se află în topul „300 cei mai bogaţi români”

Doi oameni de afaceri, născuţi în Republica Moldova sunt incluşi în selectul grup de oameni de afaceri prezentaţi în a opta ediţie a Topului „300 cei mai bogaţi români", realizat de săptămânalul românesc Capital şi lansat recent la Bucureşti.

Cel mai bogat basarabean din România

E vorba de Nicolae Petrov (în imagine), care ocupă locul 226 din top, cu o avere estimată la 35 mil. euro şi Valerii Moraru – locul 263, cu o avere de 25-30 mil. euro.

Potrivit topului, Nicolae Petrov, în vârstă de 43 de ani, este fondatorul şi acţionarul majoritar al companiilor Moldavian Airilines din Republica Moldova, Carpatair SA, Air Service şi firma de trainning Carpatair Flight Trainning din România. A intrat în businessul aviatic la mijlocul anilor 90 ai sec XX, dar a reuşit să extindă afacerea după ce, în anul 1999, a creat în România două companii.

Baza businessului este operatorul aviatic Carpatair, unde între altele este acţionar şi fondatorul IKEA, miliardarul suedez Ingvar Kamprad.

Anul trecut operatorul aviatic Carpatair (17 aeronave) a avut o cifră de afaceri de 91 mil. euro. Însă tot în 2008 compania a anunţat pierderi de 1,75 mil. euro.

De notat că faţă de topul din anul trecut, Nicolae Petrov a coborât 44 de locuri.

Cel de-al doilea milionar basarabean este Valerii Moraru, nou intrat în acest grup select. Conform topului omul de afaceri a obţinut 8,5 mil euro de la vânzarea fabricii de bere Azuga. În afară de fabrica de bere omul de afaceri a vândut şi producătorul de muştar Alen Com, iar acum mai are două companii. Una dintre acestea este producătorul de apă minerală Perla Covasnei. O altă firmă, controlată de Valerii Moraru, Rombas, activează în domeniul distribuţiei.

Pe de altă parte are şi acţiuni de bursă în companii din sectorul financiar, evaluate la 15 mil. euro, cât şi proprietăţi imobiliare în valoare de peste un milion de euro.

De notat că anul trecut în top intrase basarabeanul Călin Fusu, care şi-a clădit averea din reţeaua Internet.

Gigi Becalii: Eu nu mai am avere

Ion Tiriac, Dinu Patriciu şi familia Voiculescu ocupa primele trei poziţii în topul de anul acesta, cu averi estimate de revista Capital la 1,8-2 miliarde euro, 1,5-1,6 miliarde euro şi, respectiv, 1,5-1,6 miliarde euro.

Averile însumate ale celor 300 de oameni de afaceri din topul Capital se situează în jurul a 36 de miliarde de euro, în scădere cu 3 miliarde de euro fată de ediţia precedentă a clasamentului.

În topul din 2008, primul loc era adjudecat de Gigi Becali (2,5 miliarde euro), urmat de Tiriac (2,2-2,4 miliarde euro) şi de Patriciu (2-2,1 miliarde euro). De altfel averea lui Gigi Becali s-a redus cu 1,825 miliarde de euro, iar el declara presei „Eu nu mai am avere. Gata! S-a dus. Zero. Dacă nu poţi să-ţi vinzi marfa, să iei bani pe ea nu ai nimic”, declara George Becali în primăvara curentă, când efectele crizei s-au făcut simţite pe piaţa imobiliară din România.

Doar 15 dintre cei prezenţi şi in topul precedent au înregistrat anul trecut scăderi ale averilor, în timp ce 79 şi-au sporit averea, iar 159 au rămas la nivelul anului 2007.

Cei 47 de milionari nou intraţi în clasament cumulează averi de 2,4 miliarde de euro.
Bucureştiul deţine supremaţia în clasament, cu 119 milionari, cu o avere cumulată de 18,7 miliarde de euro. Locul secund este ocupat de Transilvania, cu 55 de milionari, care însumează averi de 3,9 - 4,1 miliarde de euro, Moldova (31 milionari, 2,8 - 3 miliarde euro) şi Muntenia (31 milionari, 1,9 - 2 miliarde de euro). Dobrogea are 19 milionari, cu averi de 1,8 - 1,9 miliarde euro, iar cei 11 oameni de afaceri bănăţeni din top au averi de 1,4 - 1,5 miliarde euro.

În premieră pentru 2009, echipa Top 300 Capital a pregătit o analiză complexă referitoare la efectele crizei economice mondiale asupra averilor celor mai bogaţi romani.

Sectoarele vedetă, cu cei mai mulţi milionari şi miliardari, sunt cel imobiliar, construcţii şi materiale de construcţii, industria energetică, respectiv retail şi servicii.

Bucureştiul are cei mai mulţi milionari (117), care cumulează averi de 21,1-22,3 miliarde de euro, urmat de Constanţa, cu 20 de milionari şi un total de 2,1-2,22 miliarde euro, de Cluj, cu 18 milionari a căror avere însumează 1,58-1,66 miliarde euro, şi de Braşov, unde cei 16 milionari deţin averi estimate la 2,38-2,46 miliarde euro.

Mai adăugăm că un alt top, lansat la mijlocul lunii octombrie, “500 miliardari” editat de Adevărul şi Forbes, include doar un basarabean – Nicolae Petrov, locul 215. Potrivit acestui top averea sa s-ar cifra la 26-28 mil. euro, în scădere faţă de 2008, când era estimată de autori la 50-55 mil. euro.

De notat că ambele ediţii sunt publicaţii high-quality, editate într-o formă grafică deosebită.

Ruşii încurcă Franţa cu Moldova

Ziarul Vremya Novostei a plasat în numărul din 2 noiembrie, fotografia drapelului Moldovei pe palatul Republicii, ca foto la un articol despre ancheta desfăşurată de autorităţile franceze privind activitatea expreşedintelui francez Jacques Chirac.

• // 02.11.2009

Бывший президент обвинен в растрате

Во Франции хотят судить Жака Ширака

---

версия для печати

Во Франции разразился еще один скандал вокруг высокопоставленной персоны. На этот раз местная Фемида займется бывшим президентом республики Жаком Шираком. Политик обвиняется в растрате государственных средств путем создания фиктивных рабочих мест в мэрии Парижа, которую он возглавлял с 1977 по 1995 год, перед тем как стать президентом Франции.
http://vremya.ru/2009/202/5/240857.html